Abecedar pentru mașini electrice

Dacă vrei să te gândești altfel, o să-ți spun că aproape toți constructorii de volum au în gama cel puțin un model electric. Sunt mult prea puțini cei care încă nu au lansat o mașină care să funcționeze pe baterii.

În tot acest context, șoferii s-au împărțit în două tabere: cei care susțin transformarea și își doresc mașini electrice, și cei care neagă eficiența mașinilor cu baterii și modul în care acestea vor putea vreodată să se impună în masă.

Dar mașinile electrice aduc cu ele lucruri noi, lucruri pe care cumva, trebuie să le înveți. Altfel spus, dispare vocabularul în care aveai jiclor, cuzineți, tacheți și mai știu eu ce alte componente. Locul acestor cuvinte sunt luate de altele, pentru că și în era electrică vom vorbi despre mașini. Din acest motiv, am zis să fac un mic abecedar (dacă îmi permiți să-l numesc așa) în care să-ți vorbesc despre câteva elemente cu care te vei întâlni odată ce ți-ai cumpărat o mașină electrică.

În primul rând, termenul de cutie de viteze ar putea să dispară lejer. Mașinile electrice folosesc un reductor cu raport fix, iar dacă vrei să folosești un termen mai popular, poți spune transmisie cu un singur raport. În acest moment, doar două mașini electrice folosesc o transmisie cu două rapoarte, acesta fiind singura care seamănă (tehnic vorbind) cu acele cutii de viteze pe care le știm de la mașinile cu motoare cu ardere internă. În rest, toate se bazează pe acel reductor mecanic cu raport fix.

În al doilea rând, trebuie să vorbim despre "rezervorul" mașinii electrice. Pe scurt, despre baterie. Aceasta este formată din mai multe celulele, iar capacitatea ei se măsoară în kWh (atenție, nu kW!). Practic, kWh devine noul litru în limbajul unui pasionat. Odată cu apariția mașinilor electrice vorbim și despre autonomie, adică distanța maximă pe care o poți parcurge cu o baterie plină.

Îl locul benzinei și a motorinei apar valori pure pe care le-ai învățat la lecțiile de electrică din fizica de școală gimnazială. Altfel spus, bateriile vor fi încărcate la prize și stații cu diferite puteri. Puterea se măsoară în kW (atenție, nu kWh cum avem la capacitatea bateriei).

Practic acum înțelegi, foarte simplu, cum o baterie se poate încărca în X ore folosind o priză cu putere de Y kW. Pentru că ai cunoștințe despre capacitatea bateriei și despre puterea acelei prize.

Odată cu apariția stațiilor de încărcare și a mașinilor electrice au apărut și standarde cu privire la conectorii folosiți. Sau mai pe românește, mufele cablurilor cu care încarci. În Europa, există trei tipuri de conectori foarte răspândiți: Type 2, CCS și ChaDeMo.

Type 2 (cel din imagine) este un conector folosit pentru prizele de curent alternativ și, în funcție de puterea stației și a încărcătorului intern al mașinii, poate livra până la 43 kW.

CCS este un conector pentru curent continuu, iar în funcție de dimensiunile și modul în care este construit cablul, cu acesta poți încărca și la puteri de 350 kW.

ChaDeMo este un conector specific modelelor japoneze (ex: Nissan Leaf). Este destul de comun în Europa, însă nu e la fel de răspândit ca CCS. Acesta a fost gândit tot pentru încărcări rapide la curent continuu.

Cei care au auzit de modelele Tesla, trebuie să știe că acestea folosesc un conector special care diferă de CCS și ChaDeMo. Dar nu-i niciun motiv de panică pentru că producătorii de astfel de echipamente oferă diverse adaptoare pe care clienții să le folosească.